We buy, We execute. You celebrate!
{ }

Supraproductie la catuse! Restul nu conteaza!?!

A trebuit sa asteptam 25 de ani ca sa devenim „recordmani” la ceva care atrage atentia nu numai la noi dar si pe plan mondial. Si nu-i nici pe departe o performanta sportiva, stiin­tifica sau care sa schimbe putin fata lumii in care, vrem – nu vrem, suntem sortiti sa traim.
Zangane la noi peste tot si neincetat melodii inedite si stranii, in acelasi timp, emise nu de diversitatea instrumentelor muzicale ci, mai nou, de metale. Si nu orice fel de metale ci unele alb stralucitoare ridicate la vedere sau ascunse de „bravii nostri urmasi” a ceea ce s-a intamplat dupa decembrie `89, cand mai tot ceea ce a fost al nostru, al tuturor, prin stradania „baietilor destepti” s-a „privatizat” in mana unor borfasi. Da, borfasi. Termenul a fost, este si n-am mai vrea sa fie vreodata actual, pentru ca o astfel de supraproductie de catuse sa aiba un trend descendent. Si aceasta pentru ca 2015 a debutat nu prin revigorarea evidenta a economiei si nici prin supraproductie in sectorul constructiilor, cu precadere in domeniul infrastructurii rutiere, utilitare, edilitar-gospodaresti sau cele atat de necesare in domeniile medical si de educatie.
Norocul, daca el se poate numi asa, a fost ca unii investitori straini au mai facut cate ceva. Dar, atentie! Ei, acesti investitori au incercat si au reusit cu precadere prin ridicarea unor edificii comerciale, financiar-bancare sau alte constructii care le-au permis sa-si „reverse” pe piata romaneasca tot felul de supraproductii din tarile lor.
Cu toate acestea, insa, numarul celor care mai investesc serios in Romania nu este in crestere. Si aceasta pentru ca „rodatii” cum sunt in afaceri si-au dat seama ca in tara noastra nu sunt conditii legislative atractive sau garantii pentru un viitor mai indelungat. Cu toate ca resurse avem suficiente, mai ales forta de munca platita mult sub nivelul similar din tarile din care provin ei. Exemplul cel mai evident si la indemana oricui este sectorul de constructii de la noi, unde este nevoie acuta de investitii si unde exista in acest sens forta calificata de munca. Argumentul zdrobitor in acest sens il reprezinta exodul de constructori romani pe multe santiere din intreaga lume. De ce parasesc ei locurile natale va las pe dumneavoastra sa raspundeti.
Asadar zanganitul de catuse de care aminteam la inceput trebuia sa aiba loc cu foarte mult timp in urma pentru a preveni situatia actuala.
Din varii motive, care imi scapa pe moment, dar pe care dumneavoastra sunt sigur ca le stiti foarte bine, institutiile statului ar trebui sa se trezeasca si sa faca fara prea multa intarziere o reforma economica si cetateneasca menita sa depaseasca lupta acerba, dar absurda, de a accede prin orice mijloace la obtinerea puterii in stat, fara sa aiba habar de ceea ce inseamna treburile reale ale tarii si nu pacostea cu furtul devenit „sport” national.
Autor:Ciprian Enache 
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 113 – aprilie 2015, pag. 3

Follow this link: Supraproductie la catuse! Restul nu conteaza!?!

Consultanta juridica. Ce sunt contractele FIDIC si de ce ar trebui sa le folosim in domeniul constructiilor?

Contractele FIDIC sunt contracte standard in domeniul constructiilor si instalatiilor, utilizate drept modele de referinta pe plan international. Acestea au fost elaborate de Federatia Internationala a Ingine­rilor Consultanti (de unde provine si acronimul FIDIC – Fédération Internationale Des Ingénieurs-Conseils), fondata in anul 1915 de trei state europene (Belgia, Franta si Elvetia).
Cu referire la contractele de construire, scopul FIDIC a fost acela de a crea contracte-standard care pot fi utilizate la o varietate de proiecte pentru executia constructiilor si instalatiilor, avand in vedere, in esenta, ca proiectarea, oriunde in lume (lasand la o parte specificitatile de natura tehnico-geografica), are la baza aceleasi principii calauzitoare.
Aceste modele de contracte cumuleaza o experienta de decenii in cadrul proiectarii si reprezinta documente care iau in considerare, de o maniera echilibrata, interesele ambelor parti implicate.

In anul 1999, FIDIC a emis o serie de contracte-standard pentru constructii si instalatii, care pot fi utilizate in functie de specificitatile proiectului avut in vedere. Trei dintre cele mai cunoscute modele standard sunt FIDIC „rosu”, FIDIC „galben” si FIDIC „verde”, denumite astfel in functie de culoarea acordata copertii documentului sub care au fost publicate:
FIDIC „rosu” [„Conditii de contract pentru constructia cladirilor si pentru lucrari ingineresti proiectate de beneficiar”] (contractul de construire), a carui prima editie a fost elaborata in anul 1956, este utilizat pentru lucrari la care proiectarea este asigurata (aproape in intre­gime) de catre beneficiar.
Riscurile asumate de parti sunt echilibrate, iar plata lucrarilor se realizeaza in functie de declaratiile lunare de cantitati sau pe baza unor sume forfetare stabilite in functie de tipurile de lucrari agreate.
FIDIC „galben”[„Conditii de contract pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare pentru echipamente electrice si mecanice si pentru cladiri si lucrari ingineresti proiectate de catre antreprenor”] (contractul pentru echipamente si proiectare-construire).
Acest tip de contract este utilizat in cadrul lucrarilor in care proiec­tarea este asigurata de antreprenor, care isi asuma, totodata, un nivel crescut al riscurilor contractuale. Reprezinta un contract cu suma forfetara, in care platile sunt efectuate pe baza situatiilor de lucrari certificate de catre inginer (ca si in cazul FIDIC „rosu”, administrarea contractului este asigurata de inginer).
FIDIC „verde”, utilizat, in ge­neral, pentru proiecte cu o valoare redusa (spre exemplu, sub 500.000 de dolari) sau desfasurate pe un interval de timp scurt (spre exemplu, sub 6 luni), indiferent daca pro­iectarea este realizata de antreprenor sau de beneficiar. In cazul acestui contract, nu exista inginer, iar platile sunt lunare.
In plus, pe langa aceste trei forme de contract mentionate mai sus, FIDIC a elaborat si alte standarde, in functie de diversele caracteristici care pot aparea in cadrul unui proiect de construire (spre exemplu, proiecte finantate de banci, proiecte predate „la cheie”, proiecte care implica nu numai construirea ci si operarea acestuia de catre antreprenor etc.).
In Romania, importanta unor astfel de contracte a fost inteleasa in 2008, atunci cand a fost introdusa in legislatie obligatia, pentru autoritatile contractante, de a utiliza modele de contracte-standard FIDIC „rosu”, „galben” si „verde” in proiecte de achizitie publica (O.G. nr. 34/2006). Din pacate, ordinul prin care aceste contracte au fost aprobate a fost abrogat in anul 2009.
Incepand cu anul 2011, modelele de contracte-standard FIDIC „rosu” si „galben” au fost reintroduse pentru investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice, desfa­su­rate de toate unitatile aflate in subordinea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si numai pentru proiectele cu o valoare de peste 5 milioane de Euro.
Ca orice model de contract, tine de profesionalismul si pregatirea consultantului juridic modul in care sunt particularizate aceste tipuri de contracte FIDIC (prin intermediul Condi­tiilor Contractuale Speciale), in functie de caracteristicile tehnice, comerciale si legislative ale proiectului, respectiv spatiului in care sunt utilizate.
Pe plan international, contractele FIDIC „rosu” reprezinta forma de contract cea mai des utilizata pentru proiectele de lucrari de construire si instalatii proiectate de beneficiar.
Autor:drd. Daniel MOREANU 
Cu o experienta de peste 9 ani in domeniul juridic, drd. Daniel MOREANU este avocat reprezentand, pe parcursul carierei, companii multinationale de top, precum Deutsche Bank, Millennium Bank, NBGI, Oracle, Ford etc. Totodata, este autor al mai multor articole/studii de specialitate publicate in cele mai reputate reviste de drept din Romania. Pentru mai multe detalii, a se vedea: www.moreanulaw.com. 
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 113 – aprilie 2015, pag. 44

See the article here: Consultanta juridica. Ce sunt contractele FIDIC si de ce ar trebui sa le folosim in domeniul constructiilor?

Evolutia prevederilor de proiectare seismica pentru structurile si elementele nestructurale din zidarie in perioada 1963 – 2013 (II)

(Continuare din nr. 110, decembrie 2014)
Evolutia valorilor fortelor seismice de proiectare pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie
Toate reglementarile tehnice care au fost in vigoare din anul 1963 pana in prezent au folosit, pentru calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, metoda forte­lor seismice statice echivalente.
In cazul primelor normative (P 13-1963 ÷ P 100-1992), valoarea fortei taietoare de baza a fost calculata cu relatia:
in care
Ks si b sunt coeficienti care cuantifica intensitatea seismica a amplasamentului si, respectiv, ordonatele spectrului de raspuns elastic (variatia valorilor acestor doi coeficienti in perioada 1963÷1992 a fost prezentata, pe larg, in prima parte a acestui articol).
e este coeficientul de echi­valenta intre sistemul structural real (cu n – grade de libertate dinamica) si sistemul „conventional“ cu un singur grad de libertate. In normativele P 13-63 si P 13-70, pentru cladirile curente, cu masa distribuita uniform pe inaltime, s-a acceptat valoarea forfetara e = 0,80. In Normativele P 100-78(81) pentru cladirile curente, cu pereti structurali din zidarie si inaltime totala ú 15,0 m, s-a acceptat valoarea forfetara e = 0,75.
Coeficientul Y a avut, in timp, mai multe definitii, unele dintre acestea fiind caracterizate prin profunde deficiente conceptuale:
Normativul P 13-63: coeficient care tine seama de influenta materialului si a structurii constructiei asupra amortizarii prin frecare interioara a vibratiilor produse de sarcinile seismice; pentru constructiile cu pereti structurali din zidarie s-a adoptat valoarea Y = 1,00.
Normativul P 13-70: coeficient care introduce influenta proprietatilor de amortizare a vibratiilor si a ducti­litatii structurii (capacitatii de deformare in domeniul plastic); pentru constructiile cu pereti structurali din zidarie s-a adoptat valoarea Y = 1,30.
Normativele P 100-78(81): coeficient de reducere a efectelor incarcarilor seismice tinand seama de ductibilitatea (sic!) structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconside­rate in calcul rezultate din conlucrarea structurii cu elementele nestructurale si de efectul amortizarii vibratiilor; pentru constructiile cu pereti structurali din zidarie cu inaltime pana la P+4E (ú 15,0 m) s-a adoptat valoarea Y = 0,30.
In ansamblu, variatia coeficien­tilor din formula (1) a fost stabilita astfel incat forta taietoare de baza sa nu varieze simtitor in functie de numarul de niveluri al cladirii (valorile forfetare adoptate pentru e au plafonat aceasta forta pentru toate cladirile cu pereti structurali cu inaltime P÷P+4E) (fig. 6).
Normativul P 100-92 a pastrat relatia (1) din Normativele P 100-78(81), dar a diferentiat valoarea factorului Y in functie de alcatuirea zidariei:
structuri din pereti structurali din zidarie cu centuri si stalpisori …Y = 0.25;
structuri cu pereti structurali din zidarie simpla …Y = 0,30.
Codurile P 100-1/2006 si P 100-1/2013 au adoptat formula de calcul folosita in standardul european SR EN 1998-1:
unde
Sd(T1) – ordonata spectrului de raspuns de proiectare pentru perioada fundamentala T1­;
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns ine­lastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei;
T1 – perioada proprie fundamen­tala de vibratie a cladirii;
m – masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi;
gI – factorul de importanta-expu­­nere al constructiei;
l – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia, cu valorile l = 0,85, daca T1 ú TC si cladirea are mai mult de doua niveluri, si l = 1,0 in celelalte situatii.
Formulele aproximative, propuse in Codul P 100-1/2013 si in standardul SR EN 1998-1, pentru calculul perioadelor proprii ale cladirilor cu pereti structurali din zidarie, furni­zeaza valori cu imprastiere semnificativa. Din acest motiv, in Codul P 100-1/2013, in formula (2) s-a folosit valoarea maxima a spectrului Sd(T1) s b0 = 2,50. Prin aceasta solutie s-a urmarit evitarea subdimensionarii care ar rezulta din posibila subestimare a perioadei (in cazul valorilor mai mici decat perioada TB, aflate pe ramura ascendenta a spectrului elastic (a se vedea figura 4, in partea I-a a articolului).
Valorile q au fost diferentiate in functie de:
regularitatea / neregularitatea alcatuirii geomentrice si structurale;
alcatuirea zidariei structurale (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA).
In expresiile din tabelul 4 raportul au/a1 reprezinta factorul de suprarezistenta al constructiei, care cuantifica rezervele de rezistenta din domeniul post elastic. Cu aceste valori, in figura 6 este reprezentata variatia coeficientului cS pentru cladirile cu inaltime P÷P+4E, consi­derand inaltimea de etaj het = 3,00 m, de unde inaltimea totala este H = nniv × het.
Din compararea prevederilor Codului P 100-1/2013 cu cele ale Normativelor din anii 1963 – 1981, comparatie prezentata in figura 6, rezulta ca, pentru toate zonele seismice, cladirile cu pereti structurali din zidarie au fost proiectate pentru forte seismice inferioare celor din reglementarea actuala. Avand in vedere faptul ca, practic, pentru totalitatea cladirilor executate in perioada 1963 – 1978 s-au folosit proiecte tip/refolosibile, se impune expertizarea acestor proiecte, atat pentru identificarea nivelului de siguranta proiectat, cat si a nivelului de siguranta disponibil, avand in vedere ca aceste cladiri au suportat cutre­murele din perioada 1977 – 1990.

Evolutia valorilor fortelor seismice de proiectare pentru peretii nestructurali din zidarie
In perioada 1963 – 2013, prevede­rile reglementarilor tehnice privitoare la procedeul de calcul si la valorile fortelor seismice statice echivalente pentru proiectarea elementelor nestruc­turale din zidarie au suferit mai multe modificari semnificative, care au afectat nivelul de siguranta al cladirilor respective. Primele reglementari au stabilit, din consi­derente fals economice, un obiectiv minimal pentru calculul elementelor nestructurale si anume: asigurarea ancorarii elementului de structura principala  de rezistenta a constructiei, admitand, implicit, avarierea acestora in cazul producerii cutremurului de proiectare.
Aceasta situatie trebuie privita cu deosebita atentie deoarece, de exemplu, consecintele avarierii seismice a peretilor despartitori se pot manifesta incepand de la fisurare (legata de cerinta de limitare a avariilor), pana la prabusire totala (care poate pune in pericol siguranta vietii), asa cum este aratat in figura 7.
Calculul fortei seismice de pro­iec­tare conform reglementarilor anterioare Normativului P100-92(96)
Aceste reglementari prevedeau calculul fortei seismice de proiectare perpendiculara pe  planul peretelui cu relatia:
S = cQ (3)
in care „c“ este coeficientul seismic global care a avut valorile:
a) Pereti nestructurali
c = 3 ks in Normativele P13-63 si P13-70;
c = ks in Normativele P100-78(81).
b) Parapete si pereti in consola
c = 14 ks si, respectiv, 15 ks in Normativele P13-63 si P13-70
c = 3 ks in Normativele P100-78(81)
unde:
– ks este coeficientul seismic al amplasamentului, conform hartii de zonare in valabilitate la data respectiva;
– Q este greutatea peretelui pe unitatea de suprafata.
Valorile „c“ nu au fost diferentiate in raport cu clasa de importanta a cladirii, ceea ce a dezavantajat, evident, cladirile pentru care era necesara limitarea degradarilor (spitale, de exemplu).
Valorile coeficientului seismic global corespunzatoare celor trei documente normative sunt date in tabelul 5. Paradoxal, in Normativele P 100-78(81), cu toata experienta acumulata la cutremurul din 1977, au fost reduse fortele de proiectare pentru elementele cele mai vulnerabile, cu risc direct pentru siguranta vietii (parapete si pereti in consola)!
Normativele P13-63 si P13-70 au precizat ca valorile „c“ se refera la calculul peretilor neportanti interiori, in timp ce Normativul P100-78(81) nu a facut nicio precizare referitor la pozitia peretilor in cladire. S-a ignorat, astfel, faptul ca riscul pentru sigu­ranta vietii este mai mare in cazul peretilor exteriori, mai ales pentru cei situati pe fatadele catre spatii publice sau cu aglomerari de persoane (curtile interioare ale scolilor, de exemplu).
Efectuarea calculelor de dimensionare/verificare nu a fost obligatorie pentru cazurile in care peretii nestructurali respectau dimensiunile maxime stabilite prin Normativele de proiectare a cladirilor din zidarie. Astfel, conform Normativului P2-85, va­lorile maxime ale inaltimii si ale suprafetei peretilor nestructurali care puteau fi executati fara calcul cu relatia (3), in zonele seismice de grad 7÷9 MSK sunt cele date in tabelul 6.
Pentru peretii cu o latura libera (gol de usa) s-a prevazut reducerea suprafetelor maxime cu 50%.
Calculul fortei seismice de proiectare conform  P100-92(96) – P 100-1/2013
Normativul P 100-92 a pastrat for­mularea anterioara a coeficientului seismic, notat acum „cw“, in functie de valoarea coeficientului seismic al amplasamentului rezultand valorile din tabelul 7.
Incepand cu Codul P 100-1/2006 s-a prevazut ca forta seismica statica echivalenta care actioneaza asupra elementelor nestructurale (CNS) sa fie calculata cu o formula cu cinci parametri, care surprinde mai exact raspunsul seismic al acestora.
unde:
gCNS – coeficient de importanta al CNS; pentru cladiri curente gCNS = 1.00;
ag – acceleratia seismica de calcul a terenului, stabilita conform hartii de zonare seismica;
bCNS – coeficient de amplificare dinamica al CNS;
– coeficient care repre­zinta amplificarea acceleratiei seismice a terenului pe inaltimea constructiei, in care:
z – cota punctului de prindere de structura a CNS;
H – inaltimea medie a acoperi­sului in raport cu baza constructiei;
In cazul cladirilor curente, cu re­gu­laritate pe verticala, peretii nestruc­turali cei mai solicitati sunt cei de la ultimul nivel pentru calculul carora se poate considera aproximativ Kz = 3.00.
qCNS    – factor de comportare al CNS;
mCNS – masa maxima a CNS in exploatare.
Pentru peretii nestructurali din zidarie, coeficientii bCNS si qCNS  au fost stabiliti in functie de tipul si de pozitia in cladire ale peretelui si de legaturile acestuia cu structura principala:
elemente atasate anvelopei rezemate in consola (neancorate): bCNS = 2,5 qCNS = 2.5;
pereti nestructurali exteriori si interiori rezemati sus si jos bCNS = 1,0 qCNS = 2.5.
Codul P 100-1/2013 a pastrat structura formulei (4) dar a diversificat factorii bCNS si qCNS pentru peretii nestructurali, dupa cum este aratat in tabelul 8.
Reducerea factorului qCNS de la 2,5 (in P 100-1/2006) la 1,5 (in P 100-1/2013), pentru peretii din zida­rie simpla (nearmata), s-a facut pentru a tine seama de:
riscul ridicat pentru siguranta vietii in cazul avarierii peretilor de fatada;
comportarea fragila si lipsa de rezistenta la intindere a zidariei simple.
Reamintim, totodata, ca prin Codul P 100-1/2013 valorile accele­ratiei terenului pentru proiectare (ag) au fost sporite uniform, pe intreg te­ritoriul tarii, cu 25% fata de cele stabilite de Codul P 100-1/2006.
Evolutia valorilor fortelor seismice de proiectare pentru peretii nestructurali, in orasele capitale de judet si in Municipiul Bucuresti, intre anii 1963 si 2013, este aratata in tabelul 9.
La fel ca in cazul peretilor structurali, valorile fortelor seismice de proiectare au crescut consistent in perioada examinata. Aceasta cres­tere arata ca, in buna parte, peretii despartitori din cladirile proiectate in trecut, in special, cu reglementarile anterioare P 100-1/2006, au un nivel de asigurare mult inferior celui cerut de reglementarea P 100-1/2013 care este in vigoare in prezent.
Autor:prof. dr. ing. Radu Petrovici 
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 113 – aprilie 2015, pag. 58

Link: Evolutia prevederilor de proiectare seismica pentru structurile si elementele nestructurale din zidarie in perioada 1963 – 2013 (II)

Sidebar